Pentru cei care sunt foarte grăbiți sau care au attention span-ul unui pește de acvariu, rezumatul este că nu prea poți să agăți tipe dacă ai low self-esteem. Acum urmează expunerea mai lungă, prin care exprim același nimic, doar că folosind mai multe cuvinte.

Personalitatea mea e ca o ciorbă: se fierbe mult low self-esteem, în care se adaugă bucăți tăiate de anxietate socială și inteligență emoțională redusă, peste care se pune lipsă de empatie măcinată, iar la final se condimentează sănătos cu depresie tocată mărunt. Asta e cea mai bună combinație dacă vrei să agăți tipe. Not.

În primul rând, aproape niciodată nu ai curaj să faci avansuri vreunei tipe care ți-a plăcut. O frică te mănâncă pe interior și simți un gol în torace, pe care îl umpli cu mai multe angoase și îndoieli. Ceilalți își vor crea impresia că ești arogant pentru că nu interacționezi și pentru că pare că ești inabordabil, când în realitate ești doar încremenit de frică.

Singurele lucruri care te ajută să scapi de tensiunea din mușchii încordați și maxilarul încleștat sunt alcoolul și drogurile. După ce le consumi, devii ceva mai sociabil, în sensul că vorbești mult și degeaba, întrerupându-i pe ceilalți, și rămâi la fel de ridicol, doar că scapi de simțul ridicolului. E o combinație proastă pentru că, dacă până acum erai privit ca un ciudat, acum ești privit ca un ciudat enervant. Din acest punct există două posibilități. Prima, cea mai puțin probabilă, e că îți vei face într-un final curaj să te duci să încerci să vorbești cu tipa aia. Sau a doua, ceea se va întâmpla aproape întotdeauna, e că vei bea până te faci muci, pentru că asta e singura modalitate de a te deconecta de la conducta de gânduri negre legată direct la creierul tău.

Dacă totuși găsești prin cotloanele interioare niște cenușă de curaj și te duci la tipa aia, stai încordat, într-o poziție de beta speriat, cu vocea tremurândă și cu capul plecat. O tipă conștientă și decentă simte imediat că e ceva în neregulă cu tine și te respinge instant cu dezgust. Tu te întorci frumos în cușca ta, vei sta cuminte și te gândești doar că ai fost un idiot și ai interpretat greșit zâmbetul tipei. Încerci să îți bagi în sfârșit în cap gândul că ai mai multe șanse să fie primul om pe soare decât să agăți o tipă decentă.

Ajungi acasă ca de obicei singur. Faci o labă tristă și te culci. Până data următoare când ai de ales să stai mai bine acasă sau să repeți experiența.

Ce îți mai rămâne să speri e că poate se găsește vreo tipă care să te agațe ea. Totuși e mai probabil să fii lovit de fulger în club, decât să se întâmple asta. Sau să încerci vreo aplicație de dating. Dar despre asta în partea 2.