Mie chiar îmi place vremea rea... Pe bune! Îmi place vremea rea în sine: îmi place ploaia, îmi plac furtunile, îmi place zăpada, îmi place gerul, îmi place viscolul. Mai ales atunci când stau în casă la cald și mă uit pe geam la intemperii.

În plus, mie nu-mi plac oamenii, și se pare că ei, în general, nu suportă vremea rea. Ceea ce mă face să o iubesc și mai mult. Îmi place să-i văd nefericiți cum se chinuie și își blestemă zilele din cauza vremii. Toată suferința asta inutilă pe care și-o produc alții pentru că aleg să fie deranjați de vreme îmi aduce o profundă fericire.

Îmi place să văd fete bine aranjate pe care le prinde ploaia, și stropii împreună cu vântul le strică coafurile. Îmi place să văd pietoni stropiți de mașinile care trec în viteză pe stradă. Îmi place să văd reportaje cu călători blocați cu mașinile pe drumuri naționale în drumul lor spre casă. Îmi place să văd corporatiști hipsteri cum încearcă din greu să răzbată prin viscol la birourile lor unde își vor bea liniștiți cafeluța overpriced și se vor gândi la Expiratul din Vamă.

Și mai mult îmi place să văd copii fericiți jucându-se în zăpadă sau sărind prin bălți. Pentru că, deși nu-mi plac truisme și maxime din astea "spirituale", tind să fiu de acord cu Bob Marley, care spunea că “Some people feel the rain. Others just get wet.”